Miercuri, 6 Decembrie 2023

Completați acum formularul și primiți pe email și telefon informațiile terapeutice gratuite despre cardiopatie hipertensivă și rețeta de tratament eficient pentru această afecțiune!

Cardiopatia hipertensivă este determinată de tensiunea arterială crescută. Inima pompează sânge în aortă (vasul principal al organismului). Dacă există o tensiune arterială crescută, atunci munca muşchiului cardiac este mai mare. Pentru a se adapta acestei presiuni (tensiuni) crescute din aortă, muşchiul inimii se hipertrofiază (se îngroaşă). Dacă hipertrofia este accentuată, atunci inima nu se va mai umple cu o cantitate de sânge suficientă şi atunci debitul cardiac va scădea. De asemenea muşchiul cardiac va obosi. Acest fapt va duce la insuficienţă cardiacă. Astăzi tratamentul pentru cardiopatie hipertensivă este cu adevărat eficace! Inima pompează cei 6 litri de sânge din corp, neîntrerupt, în vasele de sânge, de 60-120 ori/ minut. Tensiunea arterială este presiunea cu care este împins sângele în artere la fiecare pompare a miocardului. (Vezi, în anexe, „Inima şi circulaţia sângelui”.) Presiunea maximă ce apare în aortă în timpul sistolei ventriculare e de 120-130 mm Hg (altfel spus, presiunea pe care sângele o exercită asupra pereţilor arterelor în momentul contracţiei inimii, când sângele este propulsat spre organism). Se numeşte şi presiune sistolică (tensiune sistolică) şi ea măsoară puterea de contracţiune a inimii. Cardiopatie hipertensivă Remedii Naturiste, Tratament Cardiopatie hipertensivă. Presiunea minimă (tensiunea diastolică) e de 70 mm Hg (în timpul repausului cardiac, când inima nu se contractă, din artere, între bătăi), care apare la închiderea valvulelor sigmoide (între ventricul şi arterele care ies din inimă). Atunci când sângele din ventricul a fost împins în artere şi când ventriculul se relaxează, fiind golit de sânge (momentul diastolei ventriculare), presiunea din interiorul lui scade. Sângele din artere presează înspre ventricul închizând valvulele şi inima se umple din nou cu sânge proaspăt, oxigenat, din plămâni; ea măsoară rezistenţa vasculară. Altfel spus, presiunea minimă e dată de valoarea presiunii din acel moment în aortă, care e consecinţa rezistenţei pe care o opune coloana de sânge în arteriole şi capilare, deci înaintarea acestuia prin sistemul arterial. Valoarea maximă şi minimă a tensiunii arată cât de elastice sau sclerozate sunt vasele sangvine. Pentru o mai bună înţelegere a celor scrise vezi şi textul introductiv de la capitolele „Sistemul circulator” şi „Inima”. Dacă tensiunea creşte cu cel puţin 2 mm Hg peste valoarea medie, dacă ea este măsurată de cel puţin două ori la un interval de două săptămâni în condiţii de repaus şi de calm, este un semn de hipertensiune. Este importantă şi starea arterelor, unii bolnavi suportând bine valori de peste 250 mm Hg, iar alţii cu max. 180-190 mm Hg fac accidente vasculare. Creşterea tensiunii arteriale minime este mult mai importantă din punct de vedere patologic. Deoarece hipertensiunea arterială implică o suprasolicitare din partea inimii, care trebuie să pompeze sângele contra unei presiuni superioare, apare îngroşarea pereţilor ventriculilor şi dacă se agravează, se ajunge la insuficienţă cardiacă. Poate acţiona şi asupra sistemului nervos central, declanşând o encefalopatie hipertensivă cu dureri de cap, ajungând chiar şi la accident vascular cerebral. Valoarea acesteia creşte cu vârsta, adică cu starea de sclerozare a pereţilor arteriolelor şi a vaselor mici, care, prin depozitarea de săruri de Ca, îşi pierd elasticitatea şi se pot rupe. Cardiopatia hipertensivă este determinată de tensiunea arterială crescută. Inima pompează sânge în iar dacă există o tensiune arterială crescută atunci munca muschiului cardiac este mare. Pentru a se adapta acestei presiuni (tensiuni) crescute din aortă, mușchiul inimii se hipertrofiază. În final dacă hipertrofia este accentuată, atunci inima nu se va mai umple cu o cantitate de sânge suficientă și atunci debitul cardiac va scădea, de asemenea muschiul cardiac va obosi. Acest fapt va duce la insuficiență cardiacă.

4,9 (133)