Duminică, 12 Ianuarie 2025

Completați acum formularul și primiți pe email și telefon informațiile terapeutice gratuite despre insuficiență cardiacă și rețeta de tratament eficient pentru această afecțiune!

Cardiopatia ischemică (insuficienţa cardiacă) este dezechilibrul dintre aportul de sânge oxigenat şi nevoile miocardului (nu mai poate asigura debitul sangvin necesar), datorită unei strâmtorări organice sau spastice a coronarelor, care poate determina crize de angină pectorală sau infarct. Acest dezechilibru duce la o tulburare în muşchiul inimii. Astăzi tratamentul pentru insuficiență cardiacă este cu adevărat eficace! Miocardul este slăbit din cauza unor procese degenerative (miocardite) sau inflamatorii, a existenţei unei leziuni a valvulelor inimii sau a rezistenţei crescute a sângelui din artere (hipertensiune) ori la pătrunderea acestuia în ţesuturi (scleroză a organelor: plămâni, rinichi etc.). Se dilată cavităţile cardiace. Dacă este pe partea stângă, bolnavul acuză: dispnee, astm cardiac sau edem pulmonar; dacă e pe dreapta, are: edem, cianoză, congestie hepatică. Se vor lua produse care întăresc forţa de contracţie a inimii sau cardiotonice. Cardiopatia apare la persoane cu tensiune mare, la cele cu angină pectorală şi cu ateroscleroză, colagenoze (lupus, poliartrite), infecţii la inimă, infarct, boli de sânge, guşă, sarcină toxică, aport exagerat de sare, deficit de vitamina B. Mai poate să apară în intoxicaţii, după traumatisme, boli infecţioase etc. În acest caz se combate vasodilataţia. Insuficienţa cardiacă mai poate fi şi o insuficienţă circulatorie din cauza vaselor care au suferit o dilatare, sângele stagnând în capilare şi vene, sau a pierderii unei cantităţi mari de sânge. Trebuie aflată cauza care a produs boala şi în funcţie de aceasta luat tratamentul. Scade forţa de contracţie a inimii în aşa fel încât ea nu mai poate asigura sângele necesar metabolismului. Semnele bolii: – dispnee de efort – lipsă de aer, dificultate în respiraţie în timpul unui efort (acumularea unei mari cantităţi de sânge şi lichid în plămâni). Aceasta se accentuează în timp. În timpul somnului, bolnavul se trezeşte cu sete de aer, fiind obligat să se ridice ca să poată respira. Apare şi o tuse chinuitoare. Se poate ajunge la edem pulmonar acut. Ziua este lipsă de urină, noaptea urina este abundentă. – pierderea apetitului, balonarea sau durerea de ficat se datorează congestiei hepatice şi a abdomenului; – pot apărea dureri de cap, slăbiciune; – umflarea şi pulsaţiile venelor de la baza gâtului în timpul respiraţiei; – edeme la membrele inferioare; – răcirea extremităţilor. Măsuri urgente: nu se bea bere, repaus nocturn pe scaun, cu capul pe masă. Nu trebuie să îngrijoreze umflarea picioarelor, deoarece se probează congestia plămânilor. Trebuie mărită evacuarea urinii. Se consumă lichide; – păstrarea calmului; – diminuarea stazei pulmonare prin adoptarea poziţiei şezând; – în faza critică se beau sucuri de fructe uşor îndulcite, apoi 4-6 mese mici cu puţină sare, cu alimente neiritante;

4.9 (868)